RSS Feed

Monthly Archives: August 2012

zi(le) de nunta:)

Sezonul nuntilor e pe departe de a se fi terminat. In ultimul weekend de vara calendaristica voi avea placerea de a lua parte la un astfel de eveniment. Imi plac foarte mult si de fiecare data particip cu mare drag, mai ales atunci cand mi se si  propune rolul de domnisoara de onoare ( chiar daca cu doar cateva zile inainte si nici macar nu sunt in oras pana vinerea de dinaintea nuntii:D ).

Nu sunt straina de ce presupune acesta. Stiu ca nu e nici usor, dar nici greu. Trebuie sa fii descurcareata si sa stii ca ai ceva atributii incepand cu momentul in care ai acceptat. Pai …sa vedem….lista cu invitati, fiecare unde ar trebui sa stea la masa….hm…inca nu stiu nimic.O sa vad cand ajungem acolo, insa pana acolo mai e. Ar fi de planuit o petrecere a burlacitelor, nu? Pai poate o sa reusesc sa organizez ceva prin telefon , sa strang cateva prietene de-alea viitoarei mirese si sa petrecem ca fetele. Da, nu ar fi greu. O singura problema ….nu prea ii cunosc prietenele. De ce? aaaa ….pai am uitat sa mentionez ca sunt o domnisoara de onoare din partea viitorului mire;)  si deci cunosc toata gasca „miresului”:))) Hmm…tre sa o rezolv eu cumva:). Dar cred ca e posibil ca miresica sa nu vrea petrecere. Oare?? Voi afla curand.

Inca nu am primit toate informatiile daca vor mai fi si alte domnisoare de onoare sau doar eu si un cavaler. Dar , avand in vedere ca va fi o nunta la care vor fi multe persoane cunoscute din partea ginerelui, e posibil sa mai gasesc vreo domnisoara pe acolo cu care sa pun flori in piept atunci cand vine intregul alai:). Asta e momentul cel mai aglomerat la care clar e nevoie de cel putin doua domnisoare. E neplacut sa se stranga lumea la intrare asteptand sa le pun flori in piept ca si cum ar fi la coada in club la bilete sau garderoba. S-a mai intamplat asa. Insa sper sa o sa fie bine in final.

Se presupune ca trebuie sa fiu acolo cand se imbraca mireasa, sa ma asigur ca nu uita ceva, sa o ajut cu ce se poate pe acolo, sa am grija si de rochia ei, daca are trena ( nici asta nu stiu:D ) si sa tin buchetul la biserica. Asta e partea mea favorita:).Ca si cea cu prinsul buchetului, dar o sa zic pas momentului, lasand  alte doritoare de maritis sa faca asta. Am prins cateva buchete de cand cu rolul asta de domnisoara de onoare si nici nu ma grabesc sa fac pasul asta.

Stiu ca e o zi deosebita si unica (sau nu) din viata unei fete si totul trebuie sa iasa great.Mireasa o sa fie destul de stresata si o sa aiba destule emotii, asa ca de asta suntem noi( sau eu) cu rolul de domnisoare/(a) de onoare. Iar eu zic ca ar fi cazul sa ma gandesc si eu cu ce ma imbrac,nu?:))

Ar mai fi de spus cate ceva pe aici, insa las loc si cuvintelor de dupa acest weekend plin. Am incredere ca totul o sa iasa foarte bine. Povestim dupa:)

Zi faina u all:*

 

 

 

 

Anunțuri

Fracul…atunci si acum

Ne plac pantofii de inspiratie masculina, camasile, sacourile si palariile. Oare imprumutam din garderoba baietilor pentru ca noi, femeile, putem adopta orice stil si putem  transforma orice piesa vestimentara pentru noi? Sau pentru ca piesele din aceasta categorie transmit incredere si ideea de femeie independenta si stapana pe sine?  Cred ca din toate obiectele vestimentare mai sus mentionate, singura piesa  care necesita mare atentie cand e vorba de purtare este fracul.

Sunt de parere ca acesta reprezinta cel mai inalt standard al elegantei  formale masculine, eleganta intalnita doar in cadrul unor evenimente cu adevarat deosebite.

Cu un traseu in lume inceput in secolul al XIX-lea, fracul si-a pastrat sobrietatea pana in zilele noastre. In trecut era purtat atat de nobili cat si de categorii sociale mai putin privilegiate, desemnand un simbol al principiului egalitatii sociale.

Se pare insa ca  aceasta croiala a fracului era de fapt o ajustare a unei veste cu maneci lungi si lunga pana la genunchi – Justaucorps ( sec. XVII- XVIII). Cu trecerea timpului partea din fata a suferit modificari, ramanand lunga doar in partea din spate si fiind cunoscuta sub denumirea pe care o cunoastem si noi astazi: cea de „frac”.

Regula accesorizarii corecte a fracului spune ca acesta trebuie purtat cu o camasa alba cu revere, brau si papion alb. Nu trebuie uitat pantalonul, care trebuie sa fie  cu vipusca din satin pentru a asigura o tinuta impecabila. Si ca tot am mentionat de brau, acesta trebuie sa se asorteze cu papionul si o atentie deosebita necesita  butonii,  care vin sa completeze perfect tinuta atunci cand se asorteaza cu nasturii camasii.

Astazi, fracul se poarta doar cu ocazii  foarte oficiale, daca pot spune asa, unde eleganta intr-un mod desavarsit constituie dress code-ul evenimentului. Barbatii il poarta la anumite receptii, spectacole pretentioase sau la opera. Daca fracul nu reprezinta si o varianta care sa  avantajeze persoana respectiva, acesta ar trebui inlocuit cu un costum elegant.

Daca tinuta e ireprosabila si totul e asortat pana la cele mai mici detalii, nu trebuie uitat de atitudinea barbatului care poarta frac. Acesta trebuie sa aiba o pozitie dreapta a corpului, sa exprime eleganta si prin felul in care vorbeste si gesticuleaza.

Si pentru ca vorbeam la inceput de femei, Yves Saint- Laurent  a fost cel care a creat in 1966 fracul pentru femei- Le Smoking. Yves Saint-Laurent  a fost văzut de mulți ca designer-ul care l-a împuternicit pe femei, oferindu-le posibilitatea de a purta haine care în mod normal, erau purtate de bărbați cu influență și putere.

In cadrul unui toast organizat in cinstea lui Yves Saint-Laurent pentru „le smoking”, creatorul a declarat ca „pentru o femeie smokingul este o piesa vestimentara cu care femeia va fi mereu in pas cu moda, pentru ca e vorba de stil si nu de moda. Moda vine si pleaca, dar stilul va ramane mereu”.